reIMAGINE cu Silvia Graham

În anul 2008, după 2 ani de muncă de voluntariat, am pus bazele SCAE ROMANIA, care este Asociația de Cafea de Specialitate, afiliată la Asociația Europeană de Cafea de Specialitate.

Mi-au mai trebuit doi ani ca să votăm un board, apoi din 2010 am lucrat ca voluntar la formarea pieței de cafea de specialitate din România, un segment foarte trendy acum, dar atunci toți oamenii din industrie au crezut că m-am lovit la cap. 😊

Însă partea bună a fost că, datorită revistei mele – Coffee Break, o revistă cu și despre cafea, foarte nișată – am avut acces la foarte multe companii care m-au sprijinit în organizarea primelor competiții regionale și naționale de barista din România.

Sunt în continuare Coordonatorul Național al Chapterului din România, între timp SCAE și SCAA (Asociația Americană) s-au unit și am ajuns în board-ul mondial al SCA.

Sunt trainer autorizat de cafea și judge internațional de cafea și călătoresc în jurul lumii pentru cafea, pentru a ajuta comunitățile locale, organizez evenimente, training-uri, jurizez și de-abia aștept să plec din nou.

Pe lângă toate acestea, am în continuare revista de cafea, scriu materiale cu și despre cafea.

Iubesc să fiu voluntar, chiar dacă sună ciudat, pentru că recompensele profesionale nu sunt direct proporționale cu cât câștigi, sunt direct proporționale cu munca și pasiunea pe care o pui în ceea ce faci.

Absolventă a Facultății de Psihologie, owner agenție de publicitate, fondatoare a primei școli de barista din România, owner First Coffee Bucharest, plus câte și mai câte. 😊 Care au fost momentele cheie pentru reimaginarea traseului profesional?

Primul moment de răzvrătire a fost când am lucrat pentru un domn, foarte prost crescut, pentru o revistă de design interior, pe care am refăcut-o de două ori, am vrut atât de mult să o cumpăr, încât m-am chinuit să caut cumpărători, să-mi păstrez echipa, dar care m-a dus la Coffee Break, pe care am deschis-o în 2004.

Am împrumutat bani de la bancă, ca să o fac, dar a venit criza și am închis tot.

În 2008 deschideam SCAE, în 2010 organizam prima competiție de barista națională și pentru că cineva mi-a spus că nu am toate țiglele pe casă dacă mă apuc de regionale de barista, m-am apucat și de ele.😊

5 ani am organizat regionale de barista și competiții naționale, lucram în advertising, lucram la revistă și visam ca România să aibă un campion mondial de barista.

Am făcut voluntariat, am train-uit sute și sute de tineri, ca și mine, mergeam să jurizez, ca să învăț și să vin acasă și să ajut.

În 2010 am vrut să introduc meseria de barista în nomenclator, dar m-am lovit de niște doamne, care nu m-au sprijinit cu nimic, apoi am câștigat un program POSDRU, pentru școli de barista în 7 regiuni din țară, dar nu am câștigat câți bani aveam nevoie, așa că asta m-a dus la deschiderea primei și singurei școli de barista din România.

Au mai fost tentative eșuate însă tinerii care s-au gândit să deschidă, au lucrat cu mine și s-au gândit ce mult vor câștiga singuri. Azi nu mai sunt.

Școala a lucrat și lucrează cu toate companiile din domeniu, pentru că am considerat și consider că educația ne va ridica nivelul de consum, de produse de calitate superioară, etc.

Dacă cineva mi-ar fi spus acum 10 ani câte voi schimba, nu aș fi crezut. Nu vreau să fiu modestă pentru că nu am de ce, am muncit ani de zile ca voluntar pentru a crește o piață total nouă în care probabil doar câțiva nebuni ca mine au crezut.

Sunt mândră de școală pentru că este una dintre școlile cunoscute în Europa, colaborez cu traineri foarte buni, iar partenerul meu este Sebastian Ioan Farcaș, de 4 ori campion național de latte art și printre cei mai buni barista din lume, de care sunt foarte mândră, pentru că este un trainer excelent.

Toata nebunia cu cafeaua a pornit de la dorința mea de a arăta cât de talentați și muncitori sunt românii și că nu toți fură și ne fac de râs afară.

Asta a fost motivația cea mai mare, care m-a făcut să mișc toți munții pentru industria asta și toți oamenii care au reprezentat România la mondiale, care au urcat pe scenă, făcându-mă mândră.

Și avem și un campion mondial, Alexandru Niculae, avem 2 vice campioni mondiali și câțiva în top 10. Așa că tot ceea ce m-a motivat s-a materializat în aceste rezultate excepționale, de care sunt foarte mândră.

Cum ai prins gustul vieții de antreprenor în HoReCa?

Nu am prins, nu pot să spun că-mi place, dar cafeneaua am deschis-o pentru că e în același loc cu școala și a fost o conjunctură în care a trebuit să aleg, dacă rămân cu școala în Băniei sau plec.

Am zis că e ușor, dar în România, oricât de bun profesionist ești, te ajută statul român să nu reușești, decât chinuindu-te.

Perioada asta mi-a demonstrat că nu ne putem aștepta la vreun ajutor, ci va trebui să ne reinventăm singuri și să învățăm să lucrăm ca o comunitate. Greu, dar nu imposibil.

Ce înseamnă să fii barista și cum faci diferența între un barista și o persoană care pur și simplu apasă pe niște butoane la un espressor?

Barista vine din italiană și înseamnă preparator de cafea, ca definiție scurtă și pe înțelesul tuturor.

Barista este acea persoană, care lucrează într-un bar de cafea și va avea timp să-ți povestească ce cafea bei, să te întrebe ce ți-ar plăcea, care te va sfătui ce să alegi.

Diferența este pasiunea pentru cafea, pasiunea pe care o va arăta cu fiecare client care îi va trece pragul.

E atât de mult de spus despre un barista… este energia, privirea, zâmbetul cu care te va primi, va ști să-ți zică o vorbă cu care să te facă să te simți bine, e aproape ca un prieten și pe deasupra va ști să-ți pregătească acea cafea care-ți place ție, te va învăța să încerci lucruri noi. Pe scurt, asta e barista.

Crezi că poți ajunge un barista bun dacă gândești că barista este doar un job și atât?

Nu este vorba de cât de bun poți ajunge, poți să fii ca o mașină, înveți și repeți, poți să fii un bun executant, dar pasiunea pentru cafea o recunoști. Iar oamenii, mai nou, caută experiența de gust dar și omul care să i-o ofere.

Cafeaua la ibric versus cafeaua la espressor

Cafea la fitru 😊

Pentru că e mai delicată, totul e ca o atingere a unei aripi de flutur, dacă e bine pregătită, bine prăjită, etc, sunt atât de multe variabile care modifică experiența din una obișnuită în una extraordinară datorită baristului.

Aromele sunt minunate, delicate, dulce, corpul mătăsos, dar prima mea opțiune e filtrul. Dar eu iubesc cafeaua în general.

Prima mea experiență cu cafeaua la ibric a fost la 6 ani, când tata m-a învățat să prepar asta și mult timp a fost un ritual pentru noi doi.

Primul espresso l-am băut în 2006, India, condimente, dragoste la prima degustare. Cafeaua este atât de complexă încât pentru oricine există ceva potrivit.

Cu ce desert merge cel mai bine cafeaua?

Sunt o grămadă de opțiuni, depinde de fiecare ce își dorește, eu nu prea mănânc dulce, dar iubesc înghețata, așa că înghețata merge cu orice cafea pentru mine.

Există do’s and don’ts pentru a savura o cafea ca la carte?😊

Pentru mine ritualul este 2 espresso dimineața când sunt acasă, în cea mai bună variantă cu mama.

Cred că pentru a savura o cafea este important cu cine o bei, e minunat și singur, dar cafeaua înseamnă socializare.

Eu sunt foarte norocoasă pentru că am cafeneaua, dar și pentru că oriunde mă duc în lumea asta, cunosc pe cineva care are o cafenea, cu care de-abia aștept să mă întâlnesc să povestim despre cafea.

Care și cum a fost cea mai faină călătorie cu miros de cafea?

Prima mea experiență într-o țară cultivatoare de cafea a fost în 2017 în El Salvador. A fost extraordinar să merg în plantație, să cunosc oamenii ale căror mâini ating boabele care ajung la noi.

Am simțit că am ajuns în Rai, o țară săracă, dar cu niște oameni extraordinari, cu zâmbetul pe buze, minunat.

Dar Rwanda este de departe locul unde m-am găsit pe mine și am descoperit cât de norocoasă sunt că am parte de asemenea experiență. Am decis după prima mea vizită că vreau la bătrânețe să trăiesc în Rwanda. Iubesc România, dar acolo am cafea și mango și oamenii sunt minunați. Vom vedea cum va fi.

Cu cine ți-ar plăcea mult de tot să stai la povești, savurând o cafea faină?

Cu cea mai bună prietenă, Andra, de care îmi este foarte dor și cu care aș vrea să încep cu cafeaua și să terminăm cu vinul, altă iubire, nu atât de mare ca și cafeaua, dar o iubire. 😊

Ce este altfel la First Coffee Bucharest față de alte cafenele?

Experiența gustului. E acel loc în care dacă intri, ajungi în altă dimensiune a gustului. Așa îmi place să cred și până acum toți cei care ne-au trecut pragul, pot confirma.

Este o parte din sufletul meu, toate cafelele pe care le aduc pentru clienți le caut cu mare grijă, mereu mă gândesc ce și-ar dori fiecare să încerce, mereu mă gândesc cum mi-ar plăcea mie să fiu tratată, ce mi-ar plăcea mie să experimentez.

Cred că fiecare cafenea are ceva particular, mie îmi place să cred că la noi vei găsi prima dragoste cu și despre cafea.

Nu am găsit o poză cu tine în care să fii altfel decât cu zâmbetul până la urechi.😊 Care este secretul, în afară de cafea bună? 😊

Iubesc viața, sunt un om norocos să fac ceea ce-mi place, iubesc oamenii, îmi iubesc copiii și cred că fiecare experiență vine către tine să te învețe ceva. Sunt un om optimist și cred că zâmbetul sparge pur și simplu orice barieră între oameni.

Ce a însemnat venirea pandemiei pentru tine ca business owner?

Există ceva pozitiv în toate.

În primul rând mi-am pus ordine în tot ceea ce fac, proiecte, planuri, tot. Ca și owner este un moment greu, dar cu ajutorul echipei și familiei mele vom trece și peste asta.

Dar la nivel personal?

Pozitiv – am avut timp să pun ordine în lucruri, să stau mai mult cu copiii.

Negativ – nu am mai călătorit și îmi lipsește foarte mult asta.

La final de pandemie, ce crezi că ne așteaptă?

Sper din tot sufletul să trecem cu bine peste asta și cred că lumea se va schimba sau o parte din ea cea cel puțin, vom schimba obiceiuri, mod de a ne trăi viața, vom aborda diferit tot ceea ce făceam înainte. Îmi doresc mie și întregii omeniri sănătate și înțelepciune.

Author: reimagine